ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ

Nu mi-am propus să fac o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat cu cetățenii români și cu țara după anul 1989. Știm prea bine: lupte pentru îmbogățire și supraviețuire, lupte pentru „ciolan”, privatizări și retrocedări oneroase, nenumărate schimbări structurale, cele mai multe fără sens și finalitate; scăderea dramatică a calității actului de conducere politică și administrativă și a gradului de pregătire a resursei umane; afaceri dubioase și distrugerea capacităților de producție, risipirea forței de muncă peste granițele țării, generalizarea mafiei la scara întregii societăți; cultivarea fricii, demotivarea și demoralizarea populației ș.a.m.d. Consecințele sunt cunoscute de toți, chiar dacă nu se recunoaște public... le simțim din plin... Iar toate astea s-au petrecut cu girul societății civile, sub supravegherea și cu avizul structurilor de forță ale statului, acaparate și ele de indivizi incompetenți, de interesele meschine, deopotrivă naționale și externe.

După 1990, cu concursul cozilor de topor autohtone, România a rămas treptat și ireversibil fără Armată națională, fără Poliție națională, fără servicii de informații naționale și mai ales fără o Justiție dreaptă. Structurile de conducere au fost „decapitate”, au fost „scoși din pălărie” indivizi dubioși, șantajabili, incompetenți, dar obedienți și perseverenți în nemernicie, care au pus pe tavă instituțiile fundamentale ale statului, celor care i-au răsplătit și susținut.

În acest climat de perpetuă derută colectivă și fugă după pricopseală personală politica, administrația, economia, finanțele, educația, cercetarea, sănătatea, cultura, justiția, sportul, religia, relațiile internaționale, absolut toate domeniile și activitățile au fost pervertite fără opreliști, au fost decuplate parșiv de la nevoile cetățeanului și tradițiile românești, de la interesul național, compromis și bagatelizat, la rândul său.

Trebuie să recunoaștem că România de azi nu mai seamănă cu cea din 1989, dar e musai să ne întrebăm cum ar fi arătat această țară frumoasă și bogată, dacă la conducerea ei s-ar fi aflat profesioniști-patrioți, dacă nu s-ar fi furat și distrus „ca-n codru”, dacă oamenii onești erau motivați să muncească cinstit și eficient aici pe pământ românesc, fiind răsplătiți pe măsură, dacă ne-am fi exprimat voința și robustețea de popor unit și demn?

După 33 de ani de tranziție nesfârșită, plecând de la o situație de invidiat (fără datorii, cu forță de muncă calificată, cu resurse naturale și energetice semnificative și cu o economie relativ diversificată) România a ratat șansa istorică de a deveni o forță regională respectată, un exemplu de stabilitate și performanță, de pragmatism și realism.

Atunci când clasa politică autohtonă și-a arătat limitele, am considerat că prin aderarea la structurile euro-atlantice, vom primi „un suflu nou” de la acestea și ne vom alinia la standardele democrației și civilizației adevărate. M-am înșelat, căci cei cu care ne-am intersectat, considerându-ne „neam de second-hand”, au făcut tot posibilul să scoată maximum de rezultate din exploatarea prostiei, minciunii, corupției și trădării autohtone. Iar în lipsa unui stat puternic, a intervenției abile a structurilor de forță, România a devenit „jungla” perfectă pentru hoți și mafioți, deopotrivă autohtoni și internaționali.

La situația asta a contribuit din plin percepția eronată a factorului politic, amplificat de mass media coruptă, conform căreia „România e apărată de NATO”, concepție falsă care a dus la distrugerea armatei, la deprofesionalizarea, umilirea și demoralizarea militarilor români.

Nu doamnelor și domnilor, România va fi apărată, dacă va fi cazul, de armata română, împreună cu poporul român, sper (conform articolului 5) și cu ajutorul NATO... dar asta e cu totul altceva...

La fel s-a petrecut și cu aderarea la UE. În loc să valorificăm oportunitățile, ne‑am scufundat în mocirla de la periferia Europei, cu drumuri desfundate, dealuri care o iau la vale, munți despăduriți, ape poluate, cetățeni tot mai săraci, mai needucați, mai bolnavi și mai puțini, comunități dezbinate.

Aceasta e imaginea lapidară și tragică a țării după 15 ani de apartenență la UE?!?!

Aici se impune o precizare: NU NATO și nici UE AU ADUS ROMÂNIA ÎN STAREA ACTUALĂ, ci oamenii locului, cozile de topor autohtone, care și-au supus cetățenii și țara intereselor străine. Dacă NATO și UE ar fi „vinovatele”, de ce nu s‑a întâmplat același lucru cu Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Slovacia ori țările baltice? Să fim serioși și corecți!! Capitalismul e dur, globalismul e meschin, suveranismul pare o găselniță derutant-populistă, iar toate se manifestă diferit de la o țară la alta, în funcție de modul/măsura în care clasa politică e responsabilizată de propriul popor.

 

O scurtă concluzie:

Într-un stat eșuat, cu instituții de bază eșuate și cu trădători incompetenți la conducere, cetățenii onești nu pot fi respectați, căci ei ar putea reprezenta o amenințare permanentă la adresa troglodiților, corupților, hoților, mincinoșilor, plagiatorilor, cu condiția să se unească să se organizeze și să-și impună voința în mod democratic.

Pentru orice om întreg la minte este evident dezinteresul și incapacitatea celor care au prerogativele conducerii de a gestiona problemele legitime ale cetățenilor români, de a rezolva operativ discriminările și inechitățile grosolane, de a le asigura sănătatea, educația, civilizația și prosperitatea de care au nevoie și pe care le merită. Statul român obligă cetățenii săi să respecte legile și chiar Constituția. Dar tocmai statul român le nesocotește, transformându-se într-un stat-infractor, într-un stat interlop... într-un stat eșuat...

Se mai întreabă cineva cui folosește batjocura la adresa cetățenilor într-o țară care se pretinde civilizată, membră NATO și UE?

O știți prea bine, dar o repet și eu: dușmanilor țării, dușmanii neamului românesc.

Din păcate, mulți dintre aceștia sunt printre noi.

 

Doamnelor și domnilor,

În opinia mea, cu actuala clasă politică, NIMIC nu se va schimba în bine în situația cetățenilor onești! NIMIC! De ce? Pentru că nu se vrea și nu se mai poate.

Pentru că cei aflați la butoanele puterii sunt total indiferenți, reticenți sau chiar rău voitori la problemele cetățeanului și doar mimează empatia, deschiderea și pofta de dialog... nu vă umple lehamitea când auziți „părinții și bunicii noștri”, „seniorii”, „eroii neamului”, „copiii și nepoții”, „generațiile viitoare” etc. etc.?

Realitatea ultimilor 30 de ani ne dovedește că ne-am pricopsit cu o clasă politică incompetentă, cu lideri veroși și șantajabili, chiar cu trădători de neam, care nu dau doi bani pe statul român și pe instituțiile sale fundamentale, care își permit să batjocorească cetățenii și să nesocotească legile țării, ba chiar și Constituția. Toate acestea s-au petrecut sub ochii noștri, ba chiar și cu complicitatea noastră... directă sau indirectă... trebuie să fim sinceri cu noi și să n-o mai dăm cotită...

Asta nu înseamnă că suntem cu toții la fel de vinovați. Dar trebuie să ne trezim până nu e prea târziu.

Cine nu înțelege că sub conducerea celor amintiți țara se prăbușește, că suntem cu toții abuzați, sărăciți, batjocoriți, furați, mințiți, dezrădăcinați și trădați, înseamnă că nu înțelege ce vremuri trăiește... sau poate că nu-i pasă...

 

Oameni buni,

Societatea românească este la un moment de răscruce, cum zice o vorbă din popor „între ciocan și nicovală” și trebuie să se decidă:

1.     Ori se lasă în continuare manipulată și menține clasa politică coruptă și incompetentă... situație nefericită prin care și își merită pe deplin soarta;  

2.     Ori își ia destinul în propriile mâini, o ia de la cap și desăvârșește ceea ce unii au numit pompos și viclean „Revoluția din 1989”... doar că de data asta s-o facă temeinic, democratic, pașnic, pragmatic și... până la capăt!!

Decizia e în mâinile celor peste 60-70% dintre alegători români, aceia care nu se mai simt reprezentați de clasa politică actuală... Asta e forța noastră: unitatea și votul liber!!

Unitatea trebuie s-o realizăm singuri!

Votul liber trebuie să-l asigurăm tot singuri!

Boicotul alegerilor nu e o soluție!

Decizia trebuie susținută, de asemenea, de toți patrioții din serviciile care mai slujesc interesele României și care sunt sigur că ne aud, ne văd și ne urmăresc.

Decizia trebuie exprimată fără echivoc de toți patrioții care vor și pot să stopeze declinul țării și să pună umărul la renașterea și reconstrucția României în folosul cetățenilor ei, cu onoare și demnitate.

Răspunsul trebuie dat ferm, prin implicare civică și politică, până la viitoarele alegeri.

ACEASTA ESTE ESENȚA ȘI CREZUL PROIECTULUI POLITIC PROPUS DE LIGA PENTRU UNIFICAREA PATRIOȚILOR (LUP).

Atenție! Mai trebuie citit și printre rânduri!

În încheiere am și câteva vorbe de duh pentru cei care au îngăduit ca viețile noastre să fie întunecate și incerte, care m-au făcut în multe situații să-mi fie jenă că sunt român și care au permis ca astăzi România să fie rușinea Europei și a lumii civilizate: BLESTEMAȚI SĂ FIȚI, VOI ȘI TOȚI URMAȘII VOȘTRI!

Să vă fie rușine!

 

Edmond MILEA