Treceți la conținutul principal

Anti și/sau Pro

Nu se stinsese jarul în care ne perpeleam (jignindu-ne, atacându-ne cu „mânie proletară”) ca vaccinați și nevaccinați (într-o pandemie fabricată și întreținută artificial), că ni s-a reaprins nevoia de harță perpetuă odată cu izbucnirea războiului în țara cu care ne învecinăm la nord și est.

Dincolo de tragedia și cruzimea oricărui război, dincolo de cauzele reale ale izbucnirii și escaladării acestuia, dincolo de incapacitatea diplomației de a soluționa disputele, dincolo de empatia și sprijinul acordat victimelor, nouă „prostimii” ne-a fost aruncată o altă momeală de tip bolșevic, „o nouă provocare” cum ar spune „spiritele moderniste” înflăcărate de flama revoluției neo-marxiste și a globalismului tembel:  cine nu e cu noi, e împotriva noastră!!

Iar nouă, românilor, mari iubitori de scandal, narcisism, vedete de mahala și „poale-n cap”, asta ne-a venit la timp, ca o mănușă, că prea ne plictiseam și nu prea aveam ceva mai bun de făcut, uitând de creșterile aberante de prețuri, de lipsurile zilnice tot mai mari, de „bătrânii și copilașii noștri”, de sărăcie și abuzuri. Așa că am luat-o-n serios și, uitând cu totul de respect și echilibru, de dreptul constituțional la liberă exprimare, ne-am apucat să etichetăm fără discernământ opinii, poziții, comentarii, dar și persoane ca fiind iremediabil Anti și deci (musai) Pro.

... și s-a dezlănțuit, precum un tsunami devastator, ura socială (unde ne clasăm pe primele locuri în Europa și în lume!!), s-au săpat noi tranșee între români, s-a accentuat dezbinarea... de parcă nu aveam destule belele...

Internetul, cu ai săi trolli destoinici, a amplificat, ducând la paroxism, deruta. Comentarii „flituite” de deontologi (care mai de care), oameni puși la stâlpul infamiei, conturi blocate abuziv, dispute cu prieteni și în familii... și asta pentru că unii au avut „tupeul” să-și exprime o opinie, să formuleze o critică, fără a fi neapărat Anti și/sau Pro.

Ecranele s-au umplut cu clipuri lacrimogene și lozinci obediente, burtiere colorate și „breaking news-uri”, emoticoane și GIF-uri, glumițe ieftine și înjurături porcoase... toate s-au amestecat în mințile omului simplu, încețoșându-i rațiunea. S-a ajuns până acolo încât anumite trusturi media au interzis accesul în platourile lor celor care exprimă alte opinii decât cele dorite ori impuse... sub sloganul „informării corecte”(hahaha)... un adevărat triumf al manipulării...

Mă întreb și vă întreb: mai avem dreptul să ne exprimăm liber opiniile, să dezbatem civilizat și să găsim consensul, să acceptăm poziția interlocutorului chiar dacă ea nu corespunde cu a noastră?

Mă întreb și vă întreb: suntem luați de proști sau suntem proști de-a binelea?

Mă întreb și vă întreb: oare cum vom mai reuși să ne unim și să ne mobilizăm la nevoie, ca națiune, ca popor?

Credem vreunii, fie Anti, fie Pro, fie nici una nici alta, că suntem deținătorii adevărului? Și atunci de ce să ne atacăm, să ne jignim, să ne certăm?

 ... căci din situația asta infectă profită exact cei care ne vor cu „botu pe labe”, inerți, neputincioși, dar obedienți, iar mie îmi sună a extremism...

Oameni buni,

Avem (încă) dreptul să fim Anti, la cum avem (încă) dreptul să fim Pro, la fel cum avem dreptul să fim Anti, fără a fi obligatoriu Pro. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne detestăm ori să ne segregăm.

Avem încă voie să gândim și cred că ar fi bine să nu mai înghițim tot ce ni se servește... că o să ni se aplece...

Edmond Milea,

Pro european, Pro NATO, Pro Pace, Pro Shengen, Pentru Români și România...

Anti Război, Anti Manipulare, Anti Segregare, Anti Sărăcie, Anti Corupție, Anti Trădare...

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

La cumpăna anilor

Românce și români, Încheiem un alt an greu, așa cum au fost de altfel toți ultimii 33. Un alt an de sacrificii. Un alt an trăit în minciună, un alt an cu promisiuni neonorate, un alt an de sfidare și batjocură pentru cetățenii onești. Un alt an de ciorovăială politică ieftină și fără finalitate. Un an în care, din incompetența clasei politice actuale, ne-am pricopsit cu crize interminabile și tot mai greu de suportat. Un an în care ne-am trezit după o pandemie fabricată, cu o criză energetică fără precedent, cu o criză economică sufocantă și cu un război amenințător la frontieră. Un an în care veniturile reale, nivelul de trai al majorității românilor a scăzut dramatic. Un alt an rușinos pentru partidele politice parlamentare, un an umilitor pentru cetățeni, un alt an al trădării intereselor României. Anul 2022 va rămâne în istoria țării, ca anul eșecului național, anul umilinței interne și batjocurii internaționale a cetățenilor români, a incapacității partidelor politice parlamen...

Gânduri (triste) la sfârșit de an

Mai e puțin și trece... anul 2022, căci despre el e vorba... dar și despre noi, oamenii simpli și onești... Toate trec... sau aproape toate... unele mai devreme, altele mai târziu. Așa cum a venit, s-a dezvoltat și a dispărut pandemia, așa cum au venit, s-au rostogolit și au fost uitate promisiunile populist-politicianiste, așa cum a început și s-a accentuat criza energetică, care a declanșat la rândul ei criza economică, așa cum ne-am trezit cu un război la frontieră. De unele am și uitat, pe altele le ducem cu noi și-n 2023, dacă nu cumva mai mult. Cu ce rămânem din 2022? Cu același gust amar (spre scârbă). Cu facturi umflate, cu prețuri exagerate, cu sărăcie acută, cu peste șase milioane de pribegi, cu încercări disperate de a fi atrași într-un război, cu „ușa Schengen” trântită în nas, cu o Uniune europeană neputincioasă, cu un haos generalizat din care se pricopsesc hrăpăreții, bolșevicii neo-marxiști și populiștii... fără instituții puternice care să guverneze și să adm...

ÎNTRE CIOCAN ȘI NICOVALĂ

Nu mi-am propus să fac o retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat cu cetățenii români și cu țara după anul 1989. Știm prea bine: lupte pentru îmbogățire și supraviețuire, lupte pentru „ciolan”, privatizări și retrocedări oneroase, nenumărate schimbări structurale, cele mai multe fără sens și finalitate; scăderea dramatică a calității actului de conducere politică și administrativă și a gradului de pregătire a resursei umane; afaceri dubioase și distrugerea capacităților de producție, risipirea forței de muncă peste granițele țării, generalizarea mafiei la scara întregii societăți; cultivarea fricii, demotivarea și demoralizarea populației ș.a.m.d. Consecințele sunt cunoscute de toți, chiar dacă nu se recunoaște public... le simțim din plin... Iar toate astea s-au petrecut cu girul societății civile, sub supravegherea și cu avizul structurilor de forță ale statului, acaparate și ele de indivizi incompetenți, de interesele meschine, deopotrivă naționale și externe. După 1990, cu concursul...